Figura C arată traseul țesăturii
prin cele două tipuri de cilindri.
Țesătura trece:
printr-un intinzator (vezi figura C, pct. 1), dintr-un cilindru transportor (fig. C, 2), alternativ pe cilindrii drepti (fig. C, 3) si pe cilindrii curbati (fig. C, 4). Cilindrii curbați (fig. C, 4) pot presupune:
poziție concavă când bătăturile sunt convexe în raport cu marginile,
poziție convexă când texturile sunt concave.
Cilindrii drepti (fig. C, 3) pot fi deplasati lateral, inainte sau inapoi fata de material, exercitand forte asupra materialului asa cum este indicat in figura A.
Un alt sistem de îndreptare a bătăturii este utilizat atunci când apare o risipă în diagonală
din mătușă în mătușă și exploatează starea de tensiune care se creează în țesăturile strâmbe. Acolo
pânza este ancorată la ambele capete de două discuri decorate cu ace. Discurile (tobele) nu sunt
controlate, dar libere să se rotească în direcția de înaintare a țesăturii, în timp ce poziția lor relativă este decalată de-a lungul unei linii oblice dacă bătătura este strâmbă. Acest lucru creează tensiune asupra bătăturii însăși, iar compoziția forțelor determină o realiniere a capătului care rămâne în urmă.